|
Farul genovez este situat pe faleza din oraşul Constanţa, în spatele statuii cu bustul poetului Mihai Eminescu. A fost construit în jurul anului 1300 de către genovezii care făceau comerţ în port şi restaurat între anii 1858-1860 de inginerul francez de origine armeană Artin Aslan. Farul are o înălţime de aproximativ 8 metrii.

Delfinariul din Constanta si-a inceput activitatea la 1 iunie 1972, fiind primul Delfinariu public din tara noastra precum si prima forma muzeistica de acest gen si Sud-Est-ul Europei, la acea data. In Marea Neagra traiesc trei subspecii de delfini, si anume : marsuinul, delfinul comun si afalinul. Delfinariul Constanta a gazduit in bazinele sale toate cele trei specii de delfin din Marea Neagra. Primii au fost marsuinii (Phocoena phocoena relicta L.1758) si delfinii comuni (Delphinus delphis ponticus L.1758), iar in urma cu aproape 20 de ani au fost adusi si afalinii sau delfinii mari cum mai este numita specia Tursiops truncatus ponticus (Montagu, 1821), din care face parte si Mark, veteranul si totodata vedeta actuala a Delfinariului. Copiii de atunci, adultii de astazi, isi mai amintesc poate, ca primul delfin prezentat ochilor curiosi ai publicului, a fost Harley - un exemplar din specia Phocoena ce a fost dresat in bazinul central al Acvariului. Delfinariul constantean a fost in decursul existentei sale si o gazda primitoare pentru pinguini - primul exemplar de acest gen a fost pinguinul Boby, care s-a acomodat foarte bine, intentiile noastre fiind ca si in viitor sa repetam experimentul. Din 1995, Delfinariul are noi vedete: doua exemplare de leu de mare (Otaria byronia) John si Lorry, originari de pe coastele Americii de Sud.
ADRESA:Delfin ariu
B-dul Mamaia , nr. 255
Tel.: 0241-481 243
Tel.: 0241-481 230
Acvariul - Constanta, prima sectie a CMSN amplasat la malul marii pe faleza Cazinoului, in imediata vecinatate a acestuia, este si primul acvariu public din Romania si a fost inaugurat la 1 mai 1958. Cladirea care il adaposteste, construita la inceputul sec. XX, a trebuit reamenajata in totalitate, ea avand, pana in anii 1950, alta destinatie. Din acest motiv constructia nu corespunde exigentelor unui acvariu modern. Cu toate acestea acvariul constantean a ramas cea mai mare institutie de acest gen din tara, desi ulterior si alte muzee de stiinte ale naturii au infiintat sectii cu acelasi profil. Spatiul expozitional este destinat prezentarii expozitiei permanente de fauna si flora acvatica in 57 de bazine, dar si expozitiilor temporare cu tematici de biologie si ecologie acvatica. Capacitatea totala de apa existenta in bazine este de cca. 250 mc, din care: - 50 mc pentru bazinele marine expozitionale si de acomodare; - 20 mc pentru bazinele dulcicole expozitionale si de acomodare; - 20 mc pentru bazinele destinate ihtiofaunei exotice. La acestea se adauga bazinul central, care adaposteste ihtiofauna marina, cu un volum total de 30 mc si rezerva de apa de mare din tancuri si decantoare de cca. 60 mc. Institutie muzeala inedita pentru muzeele de stiinte naturale din tara datorita patrimoniului sau expositional format in exclusivitate din organisme vii, acvariul constantean detine si colectii naturalizate de pesti si nevertebrate marine si dulcicole, apartinand faunei acvatice din diferite zone geografice ale globului. Pentru a facilita prezentarea vie?uitoarelor dar si accesul vizitatorilor la informatii, patrimonial expozitional reprezentat de peste 120 specii de vietuitoare acvatice, este structurat pe mai multe sectii. Repartizarea organismelor acvatice pe sectii are la baza criterii ecologice si biogeografice, iar in cadrul sectiilor la amplasarea diferitelor specii in bazine s-a respectat pe cat posibil, criteriul taxonomic. |